Despre Ignasi Vidal – Regizor Demnitate

Actor, regizor, scriitor, IGNASI VIDAL (nascut pe 27 ianuarie 1973, Barcelona, Spania) este unul dintre cei mai în vogă tineri dramaturgi din Spania.

Piese de teatru scrise  și  montate cu mare succes în Spania și în alte țări:

• Planul
• Demnitate
• Ciclopul și alte ciudățenii legate de iubire
• Memorie sau Deșert

Ca actor, a jucat roluri principale în:

• Musicaluri precum: Mizerabilii, Frumoasa și Bestia, Spamalot, Jesus Christ Superstar, Amanți, Opera de Trei parale, Rent
• Piese de teatru precum: Cursa de șoareci, Visând la Becker
• În cinematografie: Vulcania, A la deriva, Maximum Shame, Beyond reanimator
• În televiziune: El año que trafiqué con mujeres, de Jesús Font, Wendy, placa 20957, de Mireia Ros, El impostor, de Ricard Figueres, El último señor de los Balcanes, de Michael Favart, Lalola (Antena 3Tv) Amar en tiempos revueltos (TVE1) Mar de fons (TV3)

Ignasi Vidal este profesor de Interpretare pentru Musical, Canto si Tehnica Vocala precum si de Literatura Dramatica la ESAEM (Scoala Superioara de Arte Dramatice din Malaga)

Cumpara-ti biletul acum online pe Bilet.ro >>

Ignasi Vidal despre DEMNITATE

”Un birou din sediul unui partid politic. Doi barbati care impartasesc aceleasi idealuri, care aspira sa ajunga la putere. A priori pentru a schimba ceea ce nu functioneaza. Reprezinta speranta. Speranta pentru schimbarea unei societati din ce in ce mai deziluzionate de politica si tot ceea ce are legatura cu ea.

Dar una este ceea ce vede cetateanul de rand la el acasa, la televizor, prin filtrele prin care este trecuta informatia si altceva, cu totul diferit, este realitatea necunoscuta din intimitatea unui birou, transformat aici intr-un fel de ring, metafora a arenei in care luptatorii de pe vremuri obisnuiau sa isi masoare fortele.

Unde acesti doi barbati care au parcurs un drum lung impreuna, uniti odata cu trecerea timpului de o trainica prietenie, sunt pe punctul sa isi dea mastile jos. Pentru ca puterea, doar prin iminenta ei proximitate pe care o intuiesc si o simt, ii transforma, indepartandu-i in mod periculos unul de altul.

Si totusi, nu este un text despre politica. Sau, mai bine zis, nu este un text care sa vorbeasca in mod exclusiv despre politica. Ceea ce am dorit, sau, cel putin, ceea ce am intentionat in calitate autor, a fost sa scriu un text despre prietenie, despre cum ambitiile individuale pot afecta prietenia. Aceasta este una dintre obsesiile mele ca autor. Pana unde este dispusa fiinta umana sa ajunga pentru a-si indeplini obiectivele pe care si le-a fixat la un moment dat?

De aceea nu pretind nici sa tin prelegeri, nici sa fac pe moralizatorul si nici macar sa denunt cum functioneaza sistemul. Pentru ca nici nu am caderea sa fac acest lucru. Iar, pentru asta, este oricum de ajuns sa se rasfoiasca presa de zi cu zi. Ceea ce am facut insa, a fost sa reflectez asupra convingerilor mele, a credintei mele de neclintit in democratie ca singura cale posibila pentru rezolvarea problemelor de la nivelul societatii in general si de la nivelul individului in particular. Iar acum, credinta mea in democratie este mai puternica decat oricand.

Pentru toate acestea, insist ca Demnitate este o piesa despre prietenie. Da, despre prietenie si despre conflictul dintre doi prieteni atunci cand fiecare dintre ei isi pune problema cu privire la ceea ce ar trebui sa prevaleze intr-un moment critic: loialitatea fata de prieten, in ciuda regretelor, sau demnitatea individuala. Ce sa tradeze – prietenul care i-a insotit pana in acel moment sau ideea care a stat la baza celor mai adanci convingeri ale lor?”